Copiii și adolescenții cresc astăzi într-o lume în care informația nu mai vine pe rând, ci în cascadă: TikTok, YouTube, influenceri care dau „lecții de viață”, reclame discrete la branduri scumpe, algoritmi care livrează exact ce vrei să auzi și exemple de oameni de succes fără educație superioară.

Aceste idei circulă rapid, se transformă în convingeri și pot pune o presiune uriașă pe părinți. Dar adevărul este că tocmai aici există o oportunitate extraordinară: nu să contrazicem, ci să explorăm împreună.

Ca și coach, am observat că nu soluțiile sunt cele care schimbă relația cu un adolescent, ci calitatea întrebărilor și disponibilitatea reală de ascultare.

Mai jos sunt trei skilluri esențiale de coaching pe care le poți folosi imediat în conversațiile de zi cu zi cu copilul tău.

1. Pune întrebări din curiozitate, nu din judecată

Când un adolescent spune:
„Facultatea e o pierdere de timp.”
„Nu am nevoie de educație, o să mă descurc oricum.”

…primul impuls ca părinte este să spui:
„Nu e adevărat! Nu vorbi prostii!”

Și e firesc. Dar exact aceste reacții închid conversația.

O întrebare precum:
„Ce te face să crezi asta?”
sau
„De unde ai auzit această idee?”
deschide complet un alt tip de dialog.

Prin întrebări venite din curiozitate, îl ajuți pe copil:

• să spună ce simte cu adevărat,
• să își observe sursele de informații,
• să facă diferența între „ce pare cool online” și realitate.

👉 Mic exercițiu:
Când auzi o afirmație șocantă sau provocatoare, respiră o secundă și întreabă-te:
„Ce întrebare aș putea pune ca să înțeleg mai bine, nu să corectez?”

2. Ascultă cu adevărat – fără să sari cu soluția

Când copilul tău spune:
„E mai cool să fii influencer decât să muncești zece ani la medicină.”

…probabil simți imediat nevoia să explici diferența dintre muncă serioasă și iluzia succesului rapid.

Dar coachingul ne învață să facem altceva mai întâi: să ascultăm cu intenția de a înțelege, nu de a răspunde.

Poți încerca:
„Înțeleg că te atrage ideea de libertate și recunoaștere.”
„Ce crezi că îți place cel mai mult la viața unui influencer?”

De multe ori, în spatele acestor declarații sunt nevoi firești:

• validare
• apartenență
• visul unei vieți ușoare
• dorința de a nu fi comparat cu alți colegi „mai buni”
• presiunea brandurilor și a imaginii perfecte de pe social media

Când copilul se simte auzit, se relaxează. Și abia atunci poate gândi critic.

👉 Mic exercițiu:
Lasă o pauză de 3 secunde după ce copilul termină de vorbit.
De multe ori, continuarea este partea cea mai importantă.

3. Încurajează-l să vadă lucrurile din mai multe unghiuri

Uneori adolescenții văd lumea în alb și negru – e normal.
„Școala e inutilă.”
„Sistemul e prost.”
„Doar banii contează.”

Aici e un moment perfect să introduci un skill de coaching: schimbarea perspectivei.

Întreabă-l:
„Cum crezi că vede lucrurile un medic care chiar iubește ce face?”
„Crezi că toți influencerii sunt fericiți și împliniți?”
„Ce ai simți tu peste cinci ani dacă ai merge pe drumul ăsta?”
„Cum ar arăta povestea asta spusă de colegul tău? De profesorul tău?”

Acest tip de conversație îl ajută pe adolescent să observe că:

• realitatea nu este doar ceea ce vede pe ecran,
• succesul rapid e adesea o iluzie,
• brandurile, filtrele și algoritmii vând promisiuni, nu adevăruri,
• există și alte povești, alte drumuri, alte perspective.

👉 Mic truc:
Întrebarea „Cum ți-ai da seama că o informație este doar parțial adevărată?” este excelentă pentru a antrena discernământul.

Fii modelul pe care vrei să-l vezi

Poate cel mai important skill de coaching în parenting este acesta:
copiii învață din ce văd, nu din ce le spunem.

Când aud:
„Nu știu, dar hai să verificăm împreună.”
„Mi se pare interesant, vreau să înțeleg mai bine de unde vine ideea asta.”

…ei învață, fără să-și dea seama:

• ce înseamnă gândire critică,
• cum arată un dialog sănătos,
• cum se pune sub semnul întrebării o informație,
• cum se poate fi curios și respectuos în același timp.

În concluzie, coachingul nu este despre control, ci despre încredere și explorare.
Când pui întrebări deschise, asculți cu răbdare și ajuți copilul să vadă mai multe perspective, îl echipezi cu unul dintre cele mai importante instrumente pentru viață: gândirea critică proprie.

Și nu, nu vom reuși perfect de fiecare dată.
Dar de fiecare dată când reușim să creăm un spațiu de dialog real, facem ceva esențial: îi învățăm pe copiii noștri să gândească singuri într-o lume în care toți încearcă să gândească în locul lor.