Cu toții am simțit acel fior de revoltă după documentarul Recorder. Ne-am uitat la ședința CAB, am văzut aroganța doamnei Arsenie și am simțit cum ni se face o nedreptate. Instinctul ne-a spus clar: „ai noștri” (Declic, Funky Citizens) au dreptate, ceilalți sunt „răii”.
Dar ce facem când emoția se stinge și începem să citim, la rece, textele de lege?
CUPRINS
- 1. De ce ne păcălește propria minte? Modelul Stanovich
- 2. Cum a devenit justiția capturată?
- 3. Capcanele din propunerile Funky Citizens și Declic
- 4. De ce nu se revoltă magistrații onești?
- Concluzie
- Surse
1. De ce ne păcălește propria minte? Modelul Stanovich
Pentru a înțelege cum funcționăm, trebuie să privim mintea ca pe un sistem cu trei niveluri, conform modelului lui Keith Stanovich:
- Mintea autonomă (Sistemul 1): Reacționează rapid și emoțional. Este cea care pune etichete instantanee: „Declic e bun, CSM e rău”.
- Mintea algoritmică (Sistemul 2 clasic): Este puterea de procesare. Cu ea citim legi și comparăm date, dar ea nu pornește singură.
- Mintea reflexivă (a doua parte a Sistemului 2): Este șoferul care decide dacă merită să activăm analiza rece, cea pe care o poate realiza mintea algoritmică.
Problema apare atunci când un răspuns emoțional este atât de confortabil încât mintea reflexivă tace. Acceptăm concluziile „alor noștri” fără să mai verificăm.
Dar înainte de a verifica proiectul de lege propus de Funky Citizens si Declic, haideți sa vedem cum am ajuns in situația capturării justiției cu care ne confruntăm acum în România.
2. Cum a devenit justiția capturată?
Europa Centrală și de Est a devenit, în ultimii cincisprezece ani, o zonă pentru testarea limitelor democrației constituționale. Transformările sistemelor judiciare din Ungaria și Polonia nu au constituit simple ajustări administrative, ci au reprezentat proiecte politice deliberate de consolidare a puterii executive prin neutralizarea controlului judecătoresc. Fenomenul, descris în literatura de specialitate drept „legalism autocratic”, presupune utilizarea formelor legale – legi adoptate de parlament, decizii ale curților constituționale capturate – pentru a submina substanța statului de drept.
După aderarea la Uniunea Europeană și sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), România a înregistrat progrese semnificative în combaterea corupției la nivel înalt. Totuși, perioada 2017-2019 și modificările legislative ulterioare din 2022 au marcat o regresie, introducând mecanisme de control politic mai subtile, dar la fel de periculoase ca cele din vecinătate. Ridicarea MCV și discuțiile privind aderarea la OCDE au creat o fereastră de oportunitate, dar și un risc de complacere.
Sistemul judiciar românesc, deși a evitat până în prezent o subordonare totală similară celei din Ungaria sub regimul Fidesz sau din Polonia sub guvernarea PiS, prezintă vulnerabilități structurale acute care mimează fazele incipiente ale autocratizării. Practicile administrative curente – în special delegarea discreționară a magistraților, controlul ierarhic exercitat de președinții de instanțe și eliminarea competenței parchetelor specializate în anchetarea magistraților – funcționează ca pârghii de control informal, similare instrumentelor utilizate de Zbigniew Ziobro în Polonia sau de Tünde Handó în Ungaria.
În 2022, sub mandatul lui Cătălin Predoiu, a fost adoptat un pachet de legi care a schimbat regulile jocului:
Pachetul legislativ adoptat în toamna anului 2022 a înlocuit legile justiției vechi de aproape două decenii. Deși prezentate ca o reformă necesară pentru modernizarea sistemului și ridicarea MCV, noile acte normative au fost criticate vehement pentru că au instituționalizat practici nocive și au redus garanțiile de independență.
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor: Controlul Carierei
Această lege reglementează parcursul profesional al magistratului, de la intrarea în profesie până la pensionare. Modificările critice aduse în 2022 vizează în special mecanismele de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), vârful piramidei judiciare.
Promovarea la ÎCCJ: Eliminarea Meritocrației Obiective
Până la modificările recente, promovarea la ÎCCJ implica examene scrise, anonimizate, care testau cunoștințele teoretice și practice ale candidaților. Legea 303/2022 a schimbat radical paradigma, introducând un sistem bazat preponderent pe evaluarea dosarului profesional și pe un interviu în fața Secției pentru Judecători a CSM.
Eliminarea probelor scrise a transformat concursul într-o selecție subiectivă. Secția pentru Judecători a CSM, dominată în perioada 2022 de o majoritate conservatoare, a căpătat puterea discreționară de a selecta judecătorii supremi. Aceasta a creat riscul ca promovarea să nu se bazeze pe competență, ci pe compatibilitatea cu viziunea și interesele membrilor CSM.
Prin controlul accesului la ÎCCJ, oligarhia judiciară se asigură că instanța supremă – care judecă demnitarii și decide recursurile în casație – este compusă din magistrați predictibili și controlabili.
Evaluarea Profesională și Inspecția
Legea a menținut și a întărit rolul evaluărilor profesionale realizate de colegiile de conducere și de președinții de instanțe. Calificativele obținute la aceste evaluări sunt esențiale pentru promovare. Într-un sistem în care președinții de instanțe au puteri sporite, evaluarea devine un instrument de presiune: un judecător incomod poate primi calificative slabe, blocându-i-se cariera.
Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară: Feudalizarea Instanțelor
Această lege definește structura instanțelor și parchetelor, precum și modul lor de conducere. Este actul normativ care a generat cele mai mari îngrijorări privind feudalizarea justiției.
Numirea Vicepreședinților și Președinților de Secție
Mecanismul cheie introdus (sau perpetuat și agravat) de Legea 304/2022 este modalitatea de numire a funcțiilor de conducere intermediare.
Președinții de instanțe (Curți de Apel, Tribunale) propun numirea vicepreședinților și a președinților de secții. Secția pentru Judecători a CSM validează aceste propuneri. Nu există un concurs real, competitiv, pentru aceste funcții.
Această prevedere transformă președintele de instanță într-un baron local. El își alege echipa de conducere pe criterii de loialitate personală. Judecătorii care aspiră la o funcție de conducere nu trebuie să demonstreze excelență profesională în fața unui corp independent, ci trebuie să cultive o relație de subordonare cu președintele instanței. Aceasta creează rețele de patronaj în interiorul fiecărei instanțe mari.
Colegiile de Conducere: O Democrație Mimată
Colegiile de Conducere, organismele care ar trebui să asigure democratizarea deciziilor administrative în instanțe, sunt formate din președinte, vicepreședinți, președinți de secții și un număr redus de judecători aleși. Deoarece președintele instanței își numește practic adjuncții și șefii de secții, el controlează automat majoritatea în Colegiul de Conducere. Astfel, deciziile administrative (repartizarea dosarelor, compunerea completelor) sunt luate unilateral, sub aparența unei deliberări colegiale.
Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii: Super-Imunitatea
Legea CSM a reconfigurat echilibrul de putere în interiorul garantului independenței justiției.
Legea a transferat multe dintre atribuțiile Plenului CSM către Secții (Secția pentru Judecători și Secția pentru Procurori). Deși aparent o măsură de separare a carierelor, în contextul politic din 2022, aceasta a permis Secției pentru Judecători (dominată de gruparea Savonea) să ia decizii cruciale fără a fi temperată de votul procurorilor sau al reprezentanților societății civile.
Legea nu a introdus mecanisme reale de revocare a membrilor CSM de către adunările generale care i-au ales, permițându-le acestora să acționeze în dispreț față de interesele corpului profesional odată ce au obținut mandatul.
Arhitecții vs. Rezistența
Aceste legi au trecut printr-o disciplină de partid strictă a Marii Coaliții (PSD-PNL-UDMR) și au fost promulgate rapid de președintele Klaus Iohannis, ignorând recomandările Comisiei de la Veneția. În tot acest timp, opoziția (USR – Stelian Ion) și câteva asociații de magistrați au avertizat asupra pericolului; ei au fost ignorați.
Pentru a înțelege pericolul în care se află Romania, explorăm mai jos modelul maghiar.
Modelul Maghiar
În Ungaria, partidul Fidesz, condus de Viktor Orbán, a beneficiat după 2010 de o supermajoritate parlamentară care i-a permis să rescrie Constituția (Legea Fundamentală) și să remodeleze arhitectura statului fără a încălca formal legea internă.
Centralizarea Puterii în Oficiul Național pentru Justiție (OBH)
Pilonul central al reformei maghiare a fost crearea Oficiului Național pentru Justiție (OBH), o instituție administrativă condusă de un președinte ales politic de Parlament. Primul președinte, Tünde Handó (soția unui europarlamentar Fidesz, autor al Constituției), a primit puteri discreționare vaste, nemaiîntâlnite într-un stat democratic european :
Numirea Președinților de Instanțe: Președintele OBH avea puterea exclusivă de a numi și revoca președinții tribunalelor și curților de apel. Această prerogativă a permis înlocuirea rapidă a conducerii instanțelor cu persoane loiale regimului, care, la rândul lor, controlau judecătorii de rând prin evaluări și repartizarea dosarelor.
Transferul Dosarelor: O putere extrem de controversată a fost aceea de a transfera dosare de la o instanță la alta, sub pretextul echilibrării volumului de muncă. În realitate, acest mecanism a fost folosit pentru a muta cauzele sensibile politic (corupție, litigii electorale) către instanțe conduse de președinți loiali, ocolind principiul judecătorului natural.
Pensionarea forțată a judecătorilor seniori pentru a face loc loialiștilor partidului.
Promovarea și Recrutarea: Președintele OBH controla concursurile pentru posturile de judecător, având dreptul de a declara nule procedurile de selecție dacă candidatul preferat nu câștiga.
Neutralizarea Consiliului Judiciar (OBT)
Pentru a menține aparența de democrație, a fost păstrat un Consiliu Național al Justiției (OBT), organism de autoguvernare ales de judecători. Totuși, puterile OBT au fost reduse la un rol pur consultativ. Când OBT a încercat să exercite un control real asupra președintelui OBH, membrii săi au fost supuși unor campanii de hărțuire mediatică și disciplinară, iar președintele OBH a refuzat să coopereze, declarând funcționarea Consiliului nelegitimă. Această dinamică a conflictului dintre un executiv judiciar puternic (OBH) și un consiliu judiciar slab (OBT) este o lecție critică pentru România.
România: Modelul Hibrid al Capturării Interne
România se distinge printr-un model mai subtil, o captură oligarhică.
Nu politicul numește direct judecătorii (ca în Polonia sau Ungaria), ci o elită judiciară conservatoare (CSM, șefi de instanțe), care acționează în simbioză cu interesele politice. Politicienii le oferă magistraților privilegii materiale (pensii speciale, salarii) și putere administrativă, iar elita judiciară asigură „liniștea” în dosare.
Inspecția Judiciară și Secția Specială (ulterior procurorii desemnați) acționează chirurgical împotriva disidenților, nu prin epurări în masă. Delegările și detașările sunt folosite pentru a controla completele de judecată fără a modifica legea fundamentală.
Spre deosebire de Ungaria care contestă supremația UE, România mimează conformarea. CCR-ul românesc a jucat un rol cheie, invalidând probele SRI sau termenele de prescripție, sub pretextul protejării drepturilor fundamentale, obținând efecte de amnistie mascată fără a intra în conflict frontal cu Comisia Europeană pe teme de principiu.
3. Capcanele din propunerile Funky Citizens și Declic
3.1 Numirile în Funcții de Conducere
Propunerea celor doua ONG-uri identifică corect o vulnerabilitate majoră a sistemului actual: numirea discreționară a vicepreședinților și președinților de secții la propunerea președintelui instanței. Această practică creează lanțuri de dependență și „feude” judiciare. Soluția propusă este introducerea concursului obligatoriu pentru toate funcțiile de conducere, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și la nivelul curților de apel. Concursul ar urma să cuprindă:
- O probă scrisă de verificare a competențelor manageriale.
- Evaluarea unui proiect managerial.
- Testarea psihologică.
- Evaluarea dosarului profesional.
La prima vedere, acest mecanism pare să garanteze meritocrația. Totuși, problemele se întrevăd în detaliile implementării și în cine controlează evaluatorii.
Experiența Ungariei demonstrează că procedurile de concurs pot fi manipulate cu ușurință pentru a obține rezultatul dorit, menținând în același timp o fațadă de legalitate. În Ungaria, a fost introdus un sistem de punctaj pentru numirea judecătorilor și a șefilor de instanțe. Teoretic obiectiv, sistemul a fost viciat prin două metode principale:
Interviul și evaluarea competențelor soft au permis comisiilor să depuncteze candidații nedoriți, chiar dacă aceștia aveau punctaje maxime la criteriile profesionale.
Când candidatul agreat nu reușea să obțină primul loc chiar și după manipularea punctajului, președintele OBH, Tünde Handó, avea puterea de a declara concursul neconcludent (fără câștigător), numind ulterior un președinte interimar pe o perioadă nedeterminată, de obicei persoana loială care pierduse concursul. Această practică a interimatului permanent a ocolit complet mecanismele de control ale Consiliului Național Judiciar (OBT).
Testarea Psihologică
Cel mai mare semnal de alarmă în propunerea Funky Citizens și Declic este menținerea și potențiala extindere a rolului testării psihologice ca probă eliminatorie în concursurile de promovare. Deși evaluarea psihologică este necesară, modul în care aceasta este administrată în România ridică probleme grave de transparență și obiectivitate.
La concursurile recente de admitere în magistratură, ratele de respingere la testul psihologic au atins niveluri statistice aberante, de până la 93% în anumite sesiuni, stârnind critici vehemente din partea asociațiilor de magistrați și a societății civile. Candidați cu rezultate academice excepționale au fost declarați inapți pe baza unor criterii obscure, fără posibilitatea reală de a contesta rezultatul în fața unei comisii independente (contestațiile sunt soluționate tot în interiorul sistemului controlat de CSM).
În contextul unui CSM dominat de rețele de interese (rețele care au demonstrat deja o tendință de a proteja „oamenii lor” și de a sancționa criticii, cum ar fi cazul judecătorilor excluși pentru delict de opinie), testul psihologic devine ghilotina perfectă. Este un instrument opac, protejat de confidențialitatea medicală, prin care un candidat incomod – de exemplu, un judecător cunoscut pentru independența sa în dosare de corupție sau pentru critici la adresa CSM – poate fi eliminat din cursă înainte de a ajunge la probele tehnice. Eticheta de „inapt psihologic” distruge nu doar șansa de promovare, ci și reputația profesională a magistratului.
Aceasta este o formă mult mai sofisticată de control decât cea ungară. Orbán a trebuit să modifice legea pensionării pentru a scăpa de judecători; în România, aceștia pot fi opriți din ascensiune prin simpla bifare a unei căsuțe într-un test psihologic subiectiv, administrat de psihologi numiți de un CSM politizat.
„Buna Reputație”
Documentul Funky Citizens și Declic propune verificarea „bunei reputații” ca o condiție de integritate. Deși legitimă în principiu, lipsa unei definiții legale precise transformă acest criteriu într-o armă arbitrară.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazul Baka v. Ungaria, a stabilit că demiterea unui judecător sub pretexte administrative, dar în realitate pentru opiniile sale critice, încalcă libertatea de exprimare. În România, Inspecția Judiciară a folosit deja conceptul de „bună reputație” și „onoarea magistraturii” pentru a hărțui disciplinar judecători care au criticat reformele legislative toxice din perioada 2017-2019 (Cristi Danileț, sancționat pentru postări pe TikTok care nu aveau legătură cu serviciul).
Dacă o rețea de interese controlează Inspecția Judiciară (care întocmește rapoartele de reputație), orice magistrat care a deranjat sistemul poate fi declarat ca neavând bună reputație pe baza unor sesizări fabricate sau a unor articole de presă comandate în publicații obscure. Astfel, concursul devine o formalitate, deoarece candidatul este descalificat.
Proiectul Managerial
Evaluarea proiectului managerial este, prin definiție, subiectivă. În lipsa unor grile de corectare extrem de detaliate și a unor evaluatori externi (din afara sistemului judiciar, eventual experți internaționali), nota la proiect poate fi ajustată fin pentru a diferenția candidatul preferat de cel nedorit.
3.2 Democratizarea Colegiilor de Conducere: Capcana Corporatismului Judiciar
Documentul Funky Citizens și Declic propune o reformă radicală a colegiilor de conducere ale instanțelor, care sunt organele deliberative ce decid chestiuni administrative cruciale (completuri, planificarea ședințelor). Se propune ca președinții de secții să nu mai fie membri de drept, iar colegiile să fie formate din judecători aleși direct, prin vot secret, de adunările generale. Scopul declarat este prevenirea concentrării puterii în mâinile președintelui instanței.
Deși sună democratic, acest model comportă riscuri majore în contextul culturii organizaționale din justiția română, marcată de ierarhii informale și rețele de patronaj.
Comisia de la Veneția a avertizat repetat asupra riscului de corporatism judiciar, unde magistrații se aleg între ei pentru a-și proteja interesele de castă, blocând reformele externe și protejând colegii incompetenți sau corupți.
Anumite curți de apel (ex. București) și chiar ÎCCJ sunt dominate de rețele de influență (asociate adesea cu gruparea Savonea) care pot mobiliza voturile în adunările generale. Într-o adunare generală, judecătorii tineri sau independenți pot fi intimidați sau marginalizați de o majoritate conformistă, mobilizată de președintele instanței sau de lideri informali.
În loc să spargă monopolul puterii, alegerile pot legitima lideri toxici care, având mandat democratic de la colegi, vor fi și mai greu de contestat sau sancționat. În Ungaria, OBT (Consiliul Național Judiciar), deși ales, a fost inițial dominat de figuri loiale sau pasive, și a devenit o voce critică abia târziu, când asaltul asupra justiției era deja avansat.
În Ungaria, deși există organisme colegiale, puterea reală a fost mutată la nivel central (OBH) sau la nivelul președinților de instanță numiți politic. Dacă în România se transferă puterea către colegii alese, dar aceste colegii sunt dominate de rețele de interese care protejează corupția internă (așa cum sugerează investigațiile Recorder despre „Justiția Capturată” ), rezultatul va fi o imunitate de grup în fața răspunderii.
3.3 Inspecția Judiciară și Răspunderea Magistraților
Documentul Funky Citizens și Declic subliniază necesitatea reglementării prin lege a atribuțiilor președinților de instanță pentru a permite angajarea răspunderii penale pentru abuz în serviciu. Aceasta este o reacție la faptul că, în prezent, atribuțiile fiind în regulamente administrative, încălcarea lor nu atrage automat răspunderea penală (decizia CCR).
Inspecția Judiciară (IJ) din România a fost identificată constant în rapoartele MCV și GRECO ca o instituție problematică, utilizată pentru hărțuirea magistraților care au criticat reformele PSD din 2017-2019 sau care au anchetat politicieni de nivel înalt.
Numirea interimară a șefului IJ, Lucian Netejoru, prin ordonanță de urgență, a fost declarată contrară dreptului UE de către CJUE, deoarece a creat un risc de presiune politică.
Procedurile disciplinare împotriva judecătorului Cristi Danileț sau a procurorilor DNA care au protestat împotriva OUG 13 sunt exemple clare de instrumentalizare a IJ.
Propunerea de a facilita acuzarea de abuz în serviciu a șefilor de instanțe, deși teoretic corectă pentru responsabilizare, poate deveni o armă devastatoare într-un sistem unde parchetele nu sunt complet independente.
Dacă un președinte de instanță ales democratic devine incomod pentru sistem (de exemplu, refuză să mute un judecător dintr-un dosar sensibil), el poate fi imediat vizat de un dosar penal pentru abuz în serviciu legat de o decizie administrativă minoră. Simpla deschidere a dosarului poate duce la suspendarea din funcție, eliminându-l din sistem înainte de orice condamnare.
Curtea Constituțională a României a redefinit abuzul în serviciu, impunând praguri și condiții care au dus la închiderea a mii de dosare de corupție. Totuși, instrumentul rămâne disponibil pentru execuții selective.
3.4 Dinamica Puterii la Înalta Curte (ÎCCJ) și Controlul Bugetar
O temă recurentă în dezbaterea din România, menționată implicit în nevoia de independență financiară, este transferul bugetului instanțelor de la Ministerul Justiției la ÎCCJ sau CSM.
În Ungaria, Tünde Handó (OBH) a folosit controlul discreționar asupra bugetului pentru a pedepsi instanțele conduse de critici și a recompensa loialitatea. Instanțele rebele nu primeau fonduri pentru renovări, echipamente sau prime, în timp ce instanțele docile erau favorizate.
Transferul bugetului la ÎCCJ pare o garanție a independenței față de executiv. Totuși, dacă conducerea ÎCCJ este ea însăși capturată de o rețea de interese (acuzațiile privind influența Liei Savonea asupra ÎCCJ sunt relevante aici), controlul bugetar devine un instrument formidabil de disciplinare internă.
Un președinte ÎCCJ cu puteri bugetare totale ar putea înfometa curțile de apel care pronunță soluții incomode sau ar putea bloca resursele necesare pentru digitalizare în secțiile penale care judecă corupția, invocând constrângeri bugetare. Astfel, presiunea nu mai vine de la Ministrul Justiției (politic), ci de la vârful piramidei judiciare, fiind mult mai greu de denunțat public.
3.5 Reîncadrarea Magistraților: Calul Troian
Documentul Funky Citizens și Declic propune reîncadrarea în funcție a foștilor magistrați, inclusiv a celor care au demisionat (nu doar pensionat), ca soluție la criza de personal. Aceasta este prezentată ca o măsură reparatorie pentru cei care au părăsit sistemul din cauza degradării acestuia.
Această măsură comportă un risc major de securitate instituțională.
Fără filtre de integritate extrem de riguroase, această poartă poate fi folosită pentru a readuce în sistem magistrați care au plecat din motive oportune (ex. pentru a deveni avocați ai unor interlope sau politicieni, sau notari) sau care au demisionat chiar înainte de a fi sancționați disciplinar.
Magistrații care revin după o perioadă în avocatură sau consultanță pot aduce cu ei conflicte de interese majore și legături toxice cu mediul politic sau de afaceri. Reîncadrarea lor fără concurs (sau cu un concurs formal) ar permite popularea rapidă a instanțelor cu oameni care datorează funcția celor care au aprobat reîncadrarea.
Orbán a folosit pensionarea forțată pentru a goli sistemul, iar apoi a modificat regulile pentru a permite numirea rapidă a unor oameni noi (sau loialiști reactivați) în funcțiile vacante.
3.6 Securitatea Juridică și Rolul CCR
Documentul Funky Citizens și Declic abordează criza prescripției, generată de deciziile CCR, propunând calificarea normelor de prescripție ca norme de procedură, pentru a permite aplicarea imediată a legii noi și a evita impunitatea.
Curtea Constituțională a României a jucat un rol similar cu cel al Curții Constituționale din Ungaria după capturarea acesteia de către Fidesz: a devenit un actor activ în demontarea luptei anticorupție. Deciziile CCR privind completurile de 5 judecători, interceptările SRI și prescripția au dus la anularea a sute de condamnări definitive.
Orice reformă legislativă care nu abordează rolul CCR riscă să fie anulată de aceasta. Propunerea din document este curajoasă, dar se va lovi frontal de jurisprudența CCR, care consideră prescripția o instituție de drept material (mai favorabilă inculpatului). Conflictul constituțional este inevitabil.
4. De ce nu se revoltă magistrații onești?
Întrebarea domnului Nicușor Dan- „de ce nu candidează nimeni împotriva Liei Savonea?”- trădează o neînțelegere a sistemului actual.
Sistemul elimină disidenții înainte ca aceștia să poată candida.
Interesul procesual este blocat: un judecător pensionar nu poate ataca o numire nelegală pentru că instanța va spune că nu îi afectează direct pensia. Singurul care ar putea ataca este un contracandidat, dar aceștia nu există tocmai din cauza designului sistemului.
Concluzie: Cum evităm să devenim „idioți utili”?
Să nu lăsăm simpatia față de un ONG sau antipatia față de un personaj arogant să ne întunece judecata. Când cerem o lege, trebuie să ne punem o singură întrebare: „Ce ar face cel mai corupt politician cu această lege dacă ar ajunge pe mâna lui?”.
Dacă răspunsul este că ar putea elimina opoziția, atunci legea este proastă, oricât de nobil ar suna titlul ei. Este timpul să activăm Mintea Reflexivă și să privim dincolo de logo-urile frumoase de pe petiții.
Surse utilizate:
Legea nr. 303/2022: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/261399
Legea nr. 304/2022: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/261410
Legea nr. 305/2022: https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/261530
https://funky.ong/wp-content/uploads/2026/01/amendamente-legile-justitiei.pdf
https://chicagounbound.uchicago.edu/uclrev/vol85/iss2/2
https://www.kas.de/documents/280457/0/900+zile+asediu+modif.pdf
https://romania.europalibera.org/a/csm-si-inspectia-judiciara-si-legile-justitiei/33621578.html
https://www.just.ro/wp-content/uploads/2024/02/2023-09-19-RAPORT-ref-Recomandari-CoV.pdf
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2022)045-e
https://freedomhouse.org/country/romania/nations-transit/2023
Lupta Forumului Judecatorilor: https://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/6565
Critica AMASP cu privire la lege pe G4Media: https://www.g4media.ro/asociatia-pentru-apararea-statutului-procurorilor-critica-legea-organizarii-judiciare-adoptata-de-camera-deputatilor.html
Critica AMASP pe Facebook: https://www.facebook.com/masp.amasp/posts/astăzi-data-de-20092022-a-fost-votată-în-camera-deputaților-legea-privind-consil/1753012631752234/
Critica asociatiilor de magistrati pe G4Media: https://www.g4media.ro/asociatiile-de-magistrati-critica-dur-proiectele-legilor-justitiei-elaborate-de-ministrul-predoiu-retrograde-mentin-aproape-toate-modificarile-nocive-criticate-de-organismele-internationale-in-ultim.html
Criticile Comisiei de la Venetia pe G4Media: https://www.g4media.ro/breaking-comisia-de-la-venetia-critici-dure-pentru-legile-justitiei-comisia-critica-graba-adoptarii-procedura-de-numire-a-procurorilor-sefi-si-a-adjunctilor-infiintarea-noii-sectii-pentru-magistra.html
Raportul Comisiei Europene: https://commission.europa.eu/document/download/bf52b443-7a64-4a54-8584-533c866bf902_en?filename=52_1_194026_coun_chap_romania_en.pdf
https://romania.europalibera.org/a/ccr-legile-justiției-sunt-constituționale-/32122255.html
Nicusor Dan apara pe Catalin Predoiu: https://www.g4media.ro/video-cum-l-a-aparat-nicusor-dan-pe-catalin-predoiu-in-fata-romanilor-din-londra-si-i-a-criticat-pe-magistrati-ca-nu-candideaza-la-csm-nicusoare-nu-mai-sta-apara-justitia.html
https://revista22.ro/opinii/andreea-pora/marea-cardasie-pe-justitie-ce-rol-joaca-presedintele
0 Comments