Crin Antonescu a participat la toate cele trei dezbateri televizate menționate: Digi24, TVR și Antena 3. Performanța sa, relevă câteva caracteristici notabile:

• Participare și prezență: Antonescu a fost prezent la dezbaterea Digi24 (unde au participat doar trei candidați), la dezbaterea TVR (cu zece candidați) și la cea de la Antena 3 (cu șapte candidați prezenți).
• Răspuns la acuzații și confruntare: Un element central al aparițiilor sale a fost confruntarea repetată cu Nicușor Dan privind acuzațiile de ilegalități legate de terenuri în perioada în care Antonescu era ministru al Tineretului și Sportului. Nicușor Dan a susținut că Antonescu „a scos 34 de hectare din domeniul public” și că instanțele au spus că subordonații săi, care au înstrăinat proprietăți ale statului au încălcat legea; Dan a afirmat că a publicat documente justificative online. Antonescu a negat vehement orice ilegalitate, afirmând că a transferat doar administrarea bunurilor BTT (Biroul de Turism și Tineret, n.r.) în mod legal și necesar. Vizibil iritat de acuzații, a numit aceste afirmații „calomnii”, a cerut dovezi și a declarat că îl va da în judecată pe Dan. În dezbaterile ulterioare, conflictul a continuat, Antonescu acuzându-l pe Dan că „infectează spațiul online si pe cel public cu minciuni” și susținând că acel contractul-cheie a fost semnat după mandatul său.
• Prezentarea viziunilor politice și a planurilor: Antonescu și-a articulat viziunea asupra relevanței internaționale a României, punând accent pe adaptarea instituțiilor politice, consolidarea economiei prin combaterea evaziunii fiscale și curățarea „hărților clanurilor”, și pe cultivarea unui nou spirit pentru ca România să fie un actor, nu doar un spectator. A vorbit despre modificări constituționale, inclusiv clarificarea rolurilor președintelui și premierului și proceduri mai rapide pentru dizolvarea Parlamentului în situații de criză politică. De asemenea, a abordat scenarii de criză, cum ar fi un posibil atac asupra Republicii Moldova, declarând că ar convoca CSAT, ar contacta aliații NATO și SUA și ar face tot ce este posibil pentru moldoveni, în limitele legale și constituționale, discutând măsuri suplimentare cu partenerii NATO.
• Gestionarea declarațiilor controversate și a întrebărilor personale: Întrebat despre comentariul făcut unei jurnaliste – „tânără, admirabil de tânără și de toate cele” – a spus că a simțit că a fost o ușoară provocare, a discutat despre asta cu fiica sa și că nu consideră că a existat o nuanță nepotrivită. A negat categoric că ar fi locuit vreodată la Monaco sau că altcineva i-ar fi plătit chiria acolo. În privința carierei politice a soției sale ca europarlamentar și comisar european, a apărat calificările acesteia și a precizat că nu era soția sa și nici președinte PNL când aceasta a devenit europarlamentar în 2007, adăugând că a făcut bine să o păstreze pe listă în 2009, dat fiind realizările ulterioare ale acesteia.
• Reacții la alți candidați: A reacționat negativ la comentariul lui Nicușor Dan care desconsidera alți candidați, spunând: „Nu putem jigni colegii de candidatură. Până în momentul numărării voturilor, sunt exact ca noi.” A avut schimburi dure cu Victor Ponta, acuzându-l de incoerență politică și trădări, și l-a întrebat despre votul dat altui candidat în timp ce era purtătorul de cuvânt al lui Mircea Geoană în 2009, făcând și un comentariu acid despre salariul pe care și-l acordase Ponta. 
• Rezultatele verificării faptelor: Factual.ro a identificat două declarații ale lui Antonescu ca fiind „trunchiate”. Una viza rolul președintelui în situații de urgență, omisese necesitatea aprobării parlamentare pentru instituirea stării de urgență. A doua se referea la podul de la Ungheni, afirmând că a fost inaugurat „acum câteva zile”, când, de fapt, abia începuseră lucrările, și sugerând că a fost finanțat direct de soția sa ca comisar european, deși guvernul României depusese proiectul pentru finanțare  și  indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobați de Executiv în 2023, în timpul mandatului lui Vălean. Astfel, declarațiile lui Antonescu nu reflectă exact modul în care a fost gestionat proiectul.
• Stilul de dezbatere și retorica: Antonescu a folosit un limbaj dur în confruntări („calomnii”, „minciuni”). A recitat poezie, iar în mesajul final a recitat din Biblie.

Ce aș spune despre această prestație din punct de vedere al gândirii critice:

Analizând prestația lui Crin Antonescu prin prisma „imparțialității” și a distincției între „gândirea critică puternică” și „gândirea slabă”, aceasta se înscrie clar în tiparul retoricii politice și al dezbaterii adversariale, atât de caracteristică dezbaterilor televizate.

Majoritatea prestației poate fi considerată un exemplu de „gândire dialectică slabă sau sofistă”. Antonescu a folosit observații critice în principal pentru a-și susține candidatura și pentru a ataca pozițiile sau trecutul adversarilor săi (de exemplu, acuzându-l pe Dan de minciuni, criticând defectele pe care Dan și le-a asumat, sau atacându-l pe Ponta). A fost mai degrabă un demers de câștigare a disputei decât o căutare reală a adevărului sau o deschidere autentică spre examinarea imparțială a subiectelor.

Negările ferme și contra-acuzațiile privind terenurile sunt tipice pentru un politician care își apără trecutul sub presiune. Deși și-a prezentat versiunea despre baza legală a acțiunilor sale, tonul ridicat și amenințările cu procese indică mai degrabă dorința de a domina disputa decât o deschidere sinceră către clarificarea completă a faptelor.

Rezultatele de la Factual.ro privind declarațiile „trunchiate” sunt relevante din perspectivă critică: omiterea contextului esențial (precum aprobarea parlamentului pentru starea de urgență) sau prezentarea greșită a etapelor unui proiect (inaugurarea vs. începerea lucrărilor) afectează capacitatea publicului de a lua decizii informate și reprezintă o abatere de la rigurozitatea gândirii critice.

Există, totuși, și aspecte pozitive. Apărarea calificărilor soției sale și negarea fermă a zvonurilor privind Monaco arată o încercare de a răspunde pe bază de fapte. De asemenea, reacția împotriva desconsiderării celorlalți candidați indică o minimă înclinație spre un angajament respectuos – un pas mic spre tratarea cu seriozitate a perspectivelor diferite. În concluzie, prestația lui Crin Antonescu reflectă abilitatea unui politician versat în stilul adversarial clasic al dezbaterilor televizate, folosind analiza critică pentru a-și întări poziția și a ataca oponenții. Deși a încercat să-și susțină afirmațiile și să respingă acuzațiile, prezența declarațiilor „trunchiate” și momentele retorice defensive plasează această prestație mai degrabă în zona „gândirii slabe”, axată pe avantaj retoric decât pe explorarea imparțială și riguroasă a problemelor.