Nicușor Dan a participat la dezbaterile televizate organizate de Digi24, TVR și Antena 3. Prestația sa evidențiază mai multe aspecte relevante pentru o analiză din perspectiva gândirii critice:

• Prezentarea de planuri și soluții: Nicușor Dan și-a articulat planurile economice, care vizau combaterea marii evaziuni fiscale, atragerea de fonduri europene, gestionarea eficientă a companiilor de stat și stimularea dezvoltării. Pentru agricultură, a propus un program național de irigații, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea educației și sănătății în sate. Întrebat despre o decizie dificilă evitată de predecesori, a identificat lupta anticorupție, criticându-l pe Klaus Iohannis că ar fi evitat această luptă. De asemenea, a susținut valorificarea expertizei diasporei românești și a specialiștilor internaționali. Prezentarea de idei concrete și identificarea problemelor sunt aspecte care corespund cerințelor unui discurs susținut de argumente clare.
• Confruntare și acuzații: Dan l-a acuzat direct pe Crin Antonescu de acțiuni ilegale legate de terenuri, afirmând că Antonescu ar fi „scos 34 de hectare din domeniul public”. A spus că instanțele au dat decizii împotriva subordonaților lui Antonescu și că a publicat documente online ca dovadă. Antonescu a respins acuzațiile, catalogându-le drept calomnii și a cerut dovezi. Dan a răspuns prezentând documente în dezbatere, spunând că acestea au fost semnate în mandatul lui Antonescu. A mai afirmat despre Antonescu că „mințiți din nou”. Elena Lasconi l-a acuzat la rândul ei pe Dan că minte, mai ales în legătură cu un apel telefonic, susținând că are dovezi de la compania de telefonie. Dan a negat că a mințit. Daniel Funeriu a susținut că persoane din anturajul lui Dan l-au sunat toată ziua cerându-i să se retragă în schimbul unei funcții, precum șefia SRI. Nicușor Dan a negat categoric, afirmând că a aflat atunci pentru prima dată despre aceste acuzații și că nimeni nu a făcut solicitări în numele său.
• Comentarii controversate și reacții: Un moment tensionat a fost comentariul lui Nicușor Dan în care a minimalizat candidatura lui Daniel Funeriu, spunând că „nu are o importanță prea mare” și că doar patru candidați au șanse reale să câștige. El a numit aceasta „evaluarea” sa și a îndemnat românii să voteze „util”. Comentariul a provocat reacții dure din partea altor candidați, inclusiv Elena Lasconi („Ce urât!”), Sebastian Popescu (care l-a considerat jignitor și a amenințat că va părăsi platoul) și Crin Antonescu (care a spus că nu e cazul să fie jigniți colegii).
• Transparență și evitare: Întrebat despre donatorii campaniei, Nicușor Dan a evitat să ofere nume concrete în timpul dezbaterilor. A spus că informațiile vor fi disponibile după alegeri și că statul este informat. A menționat că peste 10.000 de persoane au donat și că numele donatorilor din campanii anterioare sunt publice în declarația sa de avere. S-a prezentat drept cel mai transparent candidat. Întrebat despre o diferență mare între veniturile declarate și cheltuieli, a explicat că diferența s-a datorat decalajului între primirea donațiilor și plata facturilor.
• Asumare și scuze: După reacțiile negative față de comentariul despre candidatura lui Daniel Funeriu, Nicușor Dan și-a cerut scuze, spunând că a „greșit” și că nu a intenționat să jignească alegătorii. A explicat că răspunsul său a fost un reflex la o „șicană”.
• Clarificarea asocierilor: Întrebat despre relația cu omul de afaceri Matei Păun, care are conexiuni în Belarus și Rusia, Dan a clarificat că Păun nu este șeful campaniei, nu finanțează campania și nu este vizat pentru vreo funcție, dar a recunoscut colaborări în trecut și a afirmat că i-ar răspunde la telefon.
• Utilizarea instrumentelor vizuale: Dan a prezentat un pliant falsificat în timpul unei dezbateri pentru a sublinia presupuse campanii de dezinformare împotriva sa.

Ce observ din perspectiva gândirii critice:

În analiza prestației lui Nicușor Dan, mă raportez la conceptele despre „imparțialitate” și „gândire critică puternică”, care ajută la înțelegerea modului în care funcționează, de regulă, dezbaterile publice. Dezbaterile televizate sunt, aproape fără excepție, exemple de „gândire dialectică slabă”, în sensul că participanții își susțin cu insistență propriile poziții și caută să evidențieze defectele celorlalți, fără a-și reconsidera punctele de vedere într-un mod autentic.

Din această perspectivă:

Dezbaterile analizate sunt tipice pentru „gândirea dialectică slabă”. Deși Nicușor Dan și-a prezentat propriile argumente și a provocat adversarii, acest lucru ilustrează mai degrabă utilizarea perspicacității critice pentru a-ți susține punctul de vedere și a scoate în evidență defectele celorlalți, nu o abordare orientată spre înțelegerea comună.

Schimburile dure între Nicușor Dan și Crin Antonescu (despre terenuri), acuzațiile de minciună, precum și acuzațiile formulate de Elena Lasconi sunt exemple clare de dezbateri adversariale. Chiar dacă încercarea de a aduce dovezi (prin prezentarea documentelor) respectă principiul bazării pe probe, tonul general este orientat spre discreditarea adversarului, nu spre clarificare sau aprofundare.

Comentariul despre candidatura lui Daniel Funeriu – în care aceasta a fost desconsiderată ca fiind lipsită de importanță – contravine flagrant principiului imparțialității, care presupune tratarea cu seriozitate a perspectivelor diferite. Este un exemplu de eșec în a aborda respectuos poziția unui alt participant și de perpetuare a unei abordări discriminatorie.

Un aspect pozitiv remarcabil au fost scuzele publice ale lui Nicușor Dan. Admiterea greșelii și cererea de scuze sunt gesturi rare în astfel de dezbateri, unde participanții își schimbă cu greu poziția. Acest moment poate fi interpretat ca o dovadă de autoreglare și dorință de corectare – dispoziții esențiale pentru un gânditor critic – și sugerează un potențial pentru o gândire mai puternică, chiar și într-un cadru adversarial.

În ceea ce privește transparența finanțării campaniei, evitarea unor răspunsuri concrete afectează claritatea și îngreunează posibilitatea publicului de a lua decizii informate.

Observația Laviniei Șandru, care l-a descris pe Nicușor Dan ca fiind insensibil la atacuri sau la suferința altora, ridică o altă problemă: o gândire imparțială presupune și empatie, adică luarea în considerare a bunăstării și perspectivelor celorlalți. Dacă această trăsătură ar fi confirmată, ar reprezenta o carență importantă. În concluzie, prestația lui Nicușor Dan se încadrează în tiparul clasic al dezbaterilor televizate, dominate de confruntare și încercări de discreditare, dar există și un moment rar de reflecție critică (scuzele publice), care arată un potențial pentru o abordare mai profundă și responsabilă.