Index terminologic

Termen în română	Termen în engleză	Explicație
Cameră de ecou	Echo chamber	Apare când oameni cu opinii similare comunică doar între ei, întărindu-și convingerile și evitând punctele de vedere opuse. Acest fenomen duce la confirmarea propriilor credințe și la respingerea criticii, facilitând propagarea teoriilor conspiraționiste și a dezinformării.
Comunicare strategică	Strategic communication – StratCom	Abordare holistică a comunicării, bazată pe valori și interese, care include tot ceea ce face un actor pentru a-și atinge obiectivele într-un mediu contestat. Presupune stabilirea, modelarea sau contestarea unei narațiuni. De exemplu, o comunicare strategică în lupta contra dezinformării poate fi următoarea: mesajele oneste, calme și bazate pe fapte pot câștiga teren într-un vid informațional.
Control reflexiv	Reflexive control	Termen sovietic vechi, care se referă la strategia de a modela percepțiile adversarului astfel încât acesta să acționeze în favoarea ta, chiar și fără să știe. Presupune transmiterea unor informații special selectate pentru a determina deciziile dorite.
Dezinformare	Disinformation	Informație falsă răspândită cu intenția de a influența deciziile sau opinia publică. Este o formă de propagandă care implică răspândirea intenționată a informațiilor false pentru a induce în eroare. Adesea provine din structuri guvernamentale, dar poate fi emisă și de organizații sau indivizi. Termenul a apărut prima dată într-o revistă militară sovietică în anii 1930 și desemna informații false transmise în secret inamicului. În contextul războiului hibrid, dezinformarea este o armă menită să afecteze relațiile internaționale, să submineze încrederea în lideri și instituții și să discrediteze ideile politice opuse. Poate fi folosită și pentru a crea confuzie, a submina alegeri sau a distruge încrederea în democrație.
Diagramă de influențe reciproce	Causal-loop diagram	Un tip de diagramă introdusă de Meadows et. al., 1974 (pagina 14), care ajută la vizualizarea relațiilor de cauzalitate dintre diferite părți ale unui sistem și facilitează identificarea posibilelor efecte neprevăzute ale unei intervenții. O săgeată între două cuvinte arată o relație cauzală. Notația cu plus sau minus arată dacă o creștere a sursei determină o creștere (plus) sau scădere (minus) a destinației. Exemplu.
Diagramă cauzală	Influence diagram	Similară cu diagrama de influențe reciproce, dar fără polaritate (plus si minus). O săgeată între două cuvinte arată o relație cauzală. Exemple în Proust et. al., 2012
Farsă	Hoax	Mesaj creat special pentru a provoca panică prin avertismente despre pericole inexistente. Verificatorii de fapte (fact checkers) joacă un rol esențial în demontarea farselor.
Gândirea sistemică	Systems thinking	Gândirea sistemică este o modalitate de a înțelege realitatea; ea se concentrează nu doar pe elemente individuale ci și pe relațiile dintre componente, pe dinamici și pe context. Diverse curente pot fi considerate ca făcând parte din gândirea sistemică: Cibernetica (Cybernetics), Teoria generală a sistemelor (General systems theory), Dinamica sistemelor (System dynamics) sau Critica sistemelor (Soft and critical systems).
Idioți utili		Persoane ușor de convins să adopte, să spună sau să răspândească mesaje care susțin, fără ca ei să știe, o agendă străină. Aceștia devin purtători involuntari de mesaje, confirmându-și în același timp propriile convingeri.
Igiena informațională		Combinație între educație media și igienă cibernetică. Scopul este reducerea numărului de utilizatori vulnerabili și prevenirea „contaminării” cu informații false, astfel încât oamenii să nu devină, involuntar, distribuitori ai acestora.
Informație eronată	Misinformation	Se referă la informații incorecte sau înșelătoare răspândite fără intenție malițioasă. Chiar dacă nu există o intenție sistematică sau deliberată de a influența, efectele pot fi similare cu cele ale dezinformării, deoarece opinia publică poate fi modelată pe baza unor informații false.
Malinformație	Malinformation	Informație adevărată, dar folosită cu scop dăunător sau intimidant. De obicei implică date private, sensibile sau obținute ilegal, menite să afecteze imaginea publică a unei persoane sau instituții. Termenul combină „malițios” și „informație”, subliniind intenția nocivă.
Narațiuni armate	Weaponized narratives	Narațiuni folosite ca instrument de influență strategică, chiar fără operațiuni militare. Ele sunt construite pentru a exploata starea psiho-socială a audienței și pentru a o determina să acționeze în mod voluntar într-un sens dorit. Unele sunt bazate pe fapte reale, dar sunt reinterpretate pentru a se potrivi cu prejudecățile sau identitatea audienței. Scopul este erodarea consensului social și politic.
Problemă complexă	Wicked problem, mess	Problemele sunt complexe dacă au cel puțin una din aceste caracteristici: – Nu toată lumea e de acord că problema există sau nu toți definesc problema în același fel. – Nu e clar când s-a ajuns la o soluție. – Nu se poate sparge în bucăți și rezolva în mod fragmentat. – Rezultatele unei intervenții pot fi considerate ori bune, ori rele, în funcție de punctul fiecăruia de vedere. – Orice intervenție generează multe consecințe care schimbă datele problemei. Nu ca în laborator, unde același test poate fi repetat.
Problemă bine structurată	Tame problem, difficulty	Opusul unei probleme complexe
Propagandă		Răspândirea de informații (adevărate sau false) pentru a influența opinia publică. Deși inițial însemna răspândirea credinței catolice, termenul a căpătat conotații negative, mai ales în timpul celor două războaie mondiale. Astăzi este asociat cu persuasiunea politică și războiul psihologic, menite să demoralizeze adversarii sau să-i atragă de partea „corectă”. Se bazează pe simboluri puternice, sloganuri și mesaje simplificate pentru a provoca emoții precum frica, speranța, mândria sau ura. Propaganda rusă, de exemplu, este adaptabilă și personalizată, gândită să influențeze diverse publicuri prin referințe la evenimente și probleme specifice.
Semnal de alarmă	Red flag	Vom folosi această traducere pentru celebra expresie “red flag” din engleză. Exemplu: când cineva propune soluții simple pentru probleme complexe este un semnal de alarmă pentru că în mod sigur vor apărea efecte adverse.
Știri false	Fake news	Termenul este adesea folosit larg și poate include propagandă, dezinformare, informații eronate, farse și teorii ale conspirației. Unele surse definesc mai strict știrile false ca fiind mesaje create special pentru a provoca panică, avertizând asupra unor pericole inexistente. “Fake news” nu înseamnă doar informații false; termenul este adesea folosit ca armă politică pentru a stigmatiza presa ca instrument de manipulare.
Teorii ale conspirației		Explicații false sau nedovedite despre evenimente sau situații, în care așa-zisele „dovezi” sunt combinate într-o narațiune complicată.